Admiraţie

De ceva timp îmi doresc să scriu despre prietena mea pentru care am o admiraţie extraordinară. Nu numai datorită curajului pe care l-a avut în general în viaţă, dar şi pentru optimismul şi puterea de a merge mai departe şi a-şi schimba viaţa la 180 de grade şi nu numai o dată.

 

Mi-a fost colegă la corporaţia la care eu încă lucrez şi ne-a legat o prietenie sinceră, deşi nu pot spune că vorbim foarte des, dar în momentul în care ne întâlnim pe meleaguri româneşti nu ne mai oprim din povestit :-).

 

Nu vreau să aştern viaţa ei pe foile albe ale blogului, dar măcar să povestesc şi să-mi exprim admiraţia pentru ultima ei schimbare în viaţă. A lucrat peste 10 ani în domeniul online la mari corporaţii cu o dedicaţie şi perseverenţă cum rar mai întâlneşti. Ultimii ani şi i-a petrecut la Viena la aceeaşi corporaţie de la care a plecat din Bucureşti şi cu toate schimbările, de la cultură, oameni până la stilul de viaţă, a rezistat 3 ani printre străini. După aceşti mulţi ani şi-a dat seama că munca la corporaţii nu-ţi aduce decât nervi, multe fire albe, mult stres şi munca în zadar. Această combinaţie împreună cu pasiunea şi conexiunea specială pe care o are cu copiii a decis că e timpul să facă ceva în această privinţă: să lucreze pentru copii.

 

A plecat voluntar în Nepal şi a lucrat pentru o organizaţie non-profit, timp de 2 luni. A locuit în societatea de acolo, în casele fără toaletă, cu copii care aveau nevoie de multă dragoste şi care, în ciuda vieţii dure pe care o duc acolo, sunt mult mai fericiţi, zâmbesc mai mult şi oferă mult mai multă dragoste. Dar despre asta voi vorbi altă dată. Gândiţi-va să plecaţi din confortul societăţii în care trăiţi şi să vă duceţi să trăiţi timp de 8-9 săptămâni ca acum 100 de ani şi totuşi să te hrăneşti cu energia pozitivă şi zâmbetul acelor copii.

 

După cele 2 luni a luat o mică pauză (foarte mică...) după care a plecat în Argentina la Buenos Aires în celalat colţ al lumii, unde a lucrat tot voluntar şi tot la o organizaţie non-profit. Doar gândiţi-va de la ce diferenţă de cultură a trecut în numai 3 luni. Buenos Aires un alt New York, o altă Londra, mulţi oameni, multe culturi, foarte multă agitaţie. Oare cum poţi face faţă?! Cum poţi rezista după experienţă spirituală avută în Nepal, să te duci, singură, într-o altă societate şi să poţi transmite unor copii orfani aceeaşi candoare şi acelaşi zâmbet... Eu una n-aş putea.

 

Poveşti ar fi multe şi aş putea scrie încă 10 pagini despre taririle în diferitele colţuri alte lumii pe care prietena mea, Mădălina, le-a experimentat şi mi le-a transmis cu atâta patos.

 

 Aşadar, Mădălina, mă înclin!